Sunt in sapaturi in ceea ce priveste dreptul meu la concediu fara plata. N-am idee unde naiba pot gasi date despre asta, deocamadata n-am chef s-o intreb pe fatuca de la mine de la HR ca sa nu ‘bata la ochi’…Dar, undeva pe la finalul anului, voi pleca pentru cateva luni in Costa Rica. Nu stiu, inca, daca o sa fie vorba de voluntariat sau pur si simplu plec sa vad la fata locului daca ma pot acomoda sa traiesc acolo. Deocamdata sunt multe necunoscute, inclusiv daca plec singura sau nu…

Stiu, femeile de varsta mea se ocupa de familii, de crescut copii sau de construit cariere…Iaca mie mi s-a acrit de astea. Nu de facut copii ca pe aia nu i-am facut inca…ci de ’construit cariera’…Bullshit! Am avut si eu varsta la care mi-am dorit o casa, am muncit de mi-au sarit capacele pe vremea aia..mi-am luat-o…Am vrut masina..mi-am luat-o…gata…ce atata carierism. For what???  Sunt destul de satula de politici corporatiste, de meetinguri, de minuta meetingului, de “mese de afaceri”(ma cac pe mine de cate ori le aud denumite asa. Mama si tata, stiati ca fiica voastra se duce la mese de afaceri cu mari personaje din lumea businessului romanesc?? hahaha!!!), de sedinte, de aproximativ 100 mailuri zilnice, de PR, de HR, de eventuri, de lansari la Mariott in tinuta business…ma dor talpile de la tocuri si muschii fetei de la atata zambit fortat.

Pe bune acuma!!! Afara is multe grade, nu avem inca reteaua electrica ok ca sa dam drumul la aer conditionat (ca oamenii normali), dar eu maine trebuie sa merg la tol festiv ca am event seara la Mariott. Puii mei!! Adicatelea trebuie sa renunt la ideea pantaloni albi de in si sandale Geox cu aerisire la talpi…si sa adopt IAR tocuri si fustita si ciorapei licra si camasuta in care o sa mor de cald!!!!!! Fuck!!!

Si-n plus am o durere de spate care ma ucide lent..asadar am un chef nebun sa zambesc..n-aveti idee ce chef nebun de zambet am…!!!!!

Dar sa nu intru in detalii!! Astea merita sa scriu separat NUMAI DESPRE ELE…ca-s multe si frustrante!!! Slava cerului ca sunt in stare sa rad de ele..inca mai sunt in stare…si am mare chef sa-mi dau cel putin o pauza de la toate astea…Cel putin o pauza!!

Nu merita? Sa traiesti cateva luni in alta parte…unde e vara..cand aici vine iarna, inca o iarna in care, cum va ninge, Bucurestiul va fi un mare patinoar…In plus, ziua mea e in ianuarie..si ..imi voi face un cadou. Daca nu voi fi singura…cu atat mai frumos cadoul!!!

 

Pana la urma …cand eram mica-mica…visam sa plec cu rucsacul in spinare sa vad lumea… Va imaginati c-am facut-o? Nu. Am vazut o bucata de lume..ceva tari..dar nu cu rucsac in spinare..ci mai comod..fara fitze de cele mai multe ori..dar nu cu rucsac in spinare. Recunosc ca asta ..nu pot..Nu acum..Poate mai incolo..cand mai imbatranesc nitel si mai intelg ceva in plus la faptul ca viata asta merita sa fie traita altundeva decat in birourile noastre superbe…in mijlocul capitalei noastre superbe…unde o simpla inspiratie de aer ‘curat’ ne aduce in plamani mult jeg si praf si poluare…

Anyway. Revenind. Ma intorc la cautarile mele despre concedii fara plata.

Voua chiar va place s ava duceti in fiecare zi pe acelasi drum, in acelasi loc, intre aceeasi oameni, sa faceti (more or less) aceleasi lucruri…voua chiar va place asta??!!