Hoinareli albastre cu miros de scortisoara si portocala
“it’s la storia de tu vida”…striga vocea…
care voce?ce voce?a! vocea din Varekai.
vioara!! vioara aia! o auziti? eu da.
am mai auzit-o, candva demult, la clubul prometheus si la teatrul notara, in ‘Salonul 6′- regizat de Adrian Berinde.
de fiecare data eram cu Rux si cu piele de gaina.
acum o redescopar aici…
…cu aceeasi piele de gaina.si cu stoluri de fluturi in creerashi.
ce vremuri!!!!
p.s.
da, e seara cirque. e seara mea. e seara cui o mai fi sa fie.
amintiri.multe.gramada.gol in stomac: eu ..da, chiar plec! wow!
varianta pe care o stiam …AICI..
un flash scurt pe care-l alung ca pe-o ganganie suparatoare: undeva o canapea de piele neagra, o caseta video, un tv, quidam, cirque, o cana cu ceai.
de atunci au trecut o suta de mii de ani. canapeaua nu mai e. eu nu mai sunt aia.
de atunci au trecut o suta de mii de ani.
mi-e dor de fantome.
osuatdemilioanedegandurisideintrebarifararaspunssidetristetisidezambetesiderasetesideplansete
si ..la naiba!!!!!!
Am gasit versiunea din festivalul de jazz de la Montreal…
Nu e rea deloc. Dar parca tot nu se compara cu cea din spectacolul Cirque-lui.
Icar a zburat prea sus, s-a dus prea aproape de soare… Aripile i s-au topit si cazut..in mijlocul familiei Varekai..- asa se intampla in spectacolul Varekai de la Cirque du Soleil.
Eu imi port aripile blegite pe langa corp, nu zbor, merg pe strazi in aerul fierbinte al zilei de azi..si,iata, se-ntampla: ele se topesc si in topire se lipesc de trup devenind una cu mine si lasand in locul lor cioturi boante si inutile. Nu cad: SUNT DEJA PE PAMANT!
Am visat doar ca zbor????
Ce mai zic ei…